În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24896288 (PMID: 24896288), de această lucrare științifică (de Rigotto RM, da Silva AM, Ferreira MJ, Rosa IF, Aguiar AC) Trends of chronic health effects associated to pesticide use in fruit farming regions in the state of Ceará, Brazil. (Rev Bras Epidemiol. 2013 Sep;16(3):763-73. English, Portuguese)
se citește:
“(…) Rezultatele sugerează că există o morbiditate și o mortalitate mai mari cauzate de către neoplasme în orașele cu utilizarea mai largă a pesticidelor, care ar putea fi influențat de transformările producții, mediului și sociale asociate cu procesul de deteritorializare indus de expansiune modernizării sectorului agricol asupra profilului de morbiditate și mortalitate a populației din Jaguaribe inferior. Acest proces este un reflex al modelului producții dependent de produse chimice, adoptat de către companiile agricole, extinzând vulnerabilitatea populației agricole.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24892153 (PMID: 24892153), de această lucrare științifică (de El-Zaemey S, Heyworth J, Fritschi L) Noticing pesticide spray drift from agricultural pesticide application areas and breast cancer: a case-control study. (Aust N Z J Public Health. 2013 Dec;37(6):547-55)
se citește:
“(…) Aceste descoperiri susțin ipoteza că femeile care au trăit vreodată deriva prin pulverizare sau care au trăit deriva la o vârstă mai tânără au un risc de cancer la sân mai înalt.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24639796 (PMID: 24639796), de această lucrare științifică, disponibil în întregime pe http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3941369/, (de Ebadi Manas G, Hasanzadeh S, Najafi G, Parivar K, Yaghmaei P) The effects of pyridaben pesticide on the DNA integrity of sperms and early in vitro embryonic development in mice. (Iran J Reprod Med. 2013 Aug;11(8):605-10)
se citește:
“(…) Viabilitatea spermei, comprimarea protaminică (maturitatea nucleară), rupturile ADN-ului double-strand și capacitatea fertilizări in vitro au fost examinate. (…) Rezultatele au confirmat faptul că piridaben-ul este capabil de a induce deteriorări ADN-ului și anomalii cromatinei ale spermatozoizii care erau evidente prin rata scăzută de fertilizare in vitro.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24380025 (PMID:24380025), de această lucrare științifică (de Sharma T, Banerjee BD, Mustafa M, Guleria K, Ahmed RS, Tripathi AK.) Gene environment interaction in preterm delivery with special reference to organochlorine pesticide: a case control study. (Int J Biochem Mol Biol. 2013 Dec 15;4(4):209-14. eCollection 2013)
se citește:
“Scopuri: A evalua interacțiunea genă-mediu înconjurător între nivelul matern de pesticide organoclorurate și polimorfismul genei CYP17 cu riscul de naștere prematură. (…) Niveluri mai ridicate de pesticide organoclorurate, împreună cu starea de tip sălbatic genei CYP17 (A1A1) la femei, pot fi considerate ca fiind un factor etiologic important în naștere prematură “idiopatică”. Acest studiu oferă dovezi că variația genetică și interacțiunea sa cu expunerea de mediu poate aduce o creștere riscului de naștere prematură.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24291036 (PMID: 24291036), de această lucrare științifică (de González-Alzaga B, Lacasaña M, Aguilar-Garduño C, Rodríguez-Barranco M, Ballester F, Rebagliato M, Hernández AF) A systematic review of neurodevelopmental effects of prenatal and postnatal organophosphate pesticide exposure. (Toxicol Lett. 2014 Oct 15;230(2):104-21. doi: 10.1016/j.toxlet.2013.11.019. Epub 2013 Nov 26)
se citește:
“(…) Cea mai mare parte din studii de evaluare a expunerii prenatale a observat un efect negativ asupra dezvoltării mentală și o creștere a problemelor de atenție la copii preșcolari și școlari. Dovezile privind expunerea postnatală sunt mai puțin consistente, cu toate că doi studii au constatat o creștere a timpului de reacție în elevi. Unele polimorfisme de paraoxonase-1 ar putea spori asocierea dintre expunere la OP și dezvoltare mentală și psihomotoriă.
A fost observată o mare variabilitate în modele epidemiologice și metodologii utilizate pentru evaluarea expunerii și rezultatului de-a lungul diferitelor studii. Din cauza asta, comparațiile au fost dificile. Expunerea prenatală și, într-o măsură mai mică, post-natală la OP poate contribui la deficitele comportamentale și de neurodezvoltare la copii preșcolari și școlari. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24251209 (PMID: 24251209), de această lucrare științifică (de Tomar LR, Agarwal MP, Avasthi R, Tyagi V, Mustafa M, Banerjee BD) Serum organochlorine pesticide levels in patients with metabolic syndrome. (Indian J Endocrinol Metab. 2013 Oct;17(Suppl 1): S342-4. doi: 10.4103/2230-8210.119612)
se citește:
“(…) Pesticide organoclorurate sunt perturbatorii endocrini care tind să se acumuleze în țesutul adipos și s-au dovedit a fi asociate cu sindromul metabolic. (…) Nouă pesticide organoclorurate [α-HCH (Hexachlorocyclohexane), β-HCH, g-HCH, α-endosulfan, β-endosulfan, aldrin, dieldrin, p, p’-DDT (Dichloro-diphenyl-trichloro-ethane) și p, p’-DDE (Dichloro-diphenyl-dichloro-ethylene] au fost studiate. Cincizeci de subiecți cu mai mult de 18 ani cu sindromul metabolic (grupul de studiu) și cincizeci de subiecți de același vărsat și sex au fost incluși în studiu.
CRITERII EXCLUDERII: (1) Persoanele cu o expunere cronică la pesticide organoclorurate din cauza serviciului, de exemplu lucrătorii în fabrici de pesticide, (2) Expunerea recentă la pesticide organoclorurate în termen de 4 săptămâni.
CONCLUZIA: A existat o asociere semnificativă de β-HCH și nivelurile de Aldrin cu sindromul metabolic.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24240585 (PMID:24240585), de această lucrare științifică (de Sharma T, Jain S, Verma A, Sharma N, Gupta S, Arora VK, Dev Banerjee B.) Gene environment interaction in urinary bladder cancer with special reference to organochlorine pesticide: a case control study. (Cancer Biomark. 2013;13(4):243-51. doi: 10.3233/CBM-130346)
se citește:
“Cancerul a vezicii urinare (UBC) este o boala comună la nivel mondial, cu o rată de incidență mai mare în țările industrializate. Pesticide organoclorurate, perturbatori endocrini puternice, se dovedesc a fi asociaţi cu mai multe tipuri de cancer, cum ar fi de prostată, de sân, de vezică urinară, etc. Glutathione S-transferases (GST) este o familie polimorfă de supergene implicată în detoxificare de numeroase toxine de mediu, inclusiv pesticide organoclorurate.
Acest studiu a fost efectuat la subiecți UBC (n = 50) și subiecții de control sănătoși (n = 50), cu scopul de a determina rolul polimorfismului GSTM1 și GSTT1 și implicația lor asupra detoxifierii pesticidelor organoclorurate sau bioacumulării, care poate crește riscul de UBC. Acest studiu a fost proiectat pentru a identifica “interacțiunea gene-mediu”, în mod specific între polimorfismul genei în enzima xenobiotică genetică metabolismului și nivelurile pesticidelor organoclorurate în sânge. Polimorfismul genei GSTM1 / GSTT1 a fost analizat prin utilizarea PCR multiplex. (…)
Aceste rezultate indică faptul că interacțiunea genă-mediu poate juca un rol-cheie în creșterea riscului de UBC la persoanele mai mult sensibile genetic, din cauză prezenței ștergerii amorfe GSTM1 / GSTT1 în timpul întâlnirii lor de rutină cu pesticidele organoclorurate sau expunerea lor la aceste pesticide.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=24167181 (PMID: 24167181), de această lucrare științifică (de Carmichael SL, Yang W, Roberts EM, Kegley SE, Wolff C, Guo L, Lammer EJ, English P, Shaw GM) Hypospadias and residential proximity to pesticide applications. (Pediatrics. 2013 Nov;132(5):e1216-26. doi: 10.1542/peds.2013-1429. Epub 2013 Oct 28)
se citește:
“(…) Studiile experimentale sugerează că pesticide pot fi asociate cu hipospadias.
OBIECTIV: A examina asocierea lui hipospadias cu apropierea rezidențiale la aplicații comerciale de pesticide agricole.
METODE: În populația studiului au fost incluși sugari de sex masculin născuți dintre 1991 și 2004 de la mame care locuiesc în 8 județe din California. Cazuri (n = 690) au fost determinate prin Programul de monitorizare malformaților congenitale în California. (…)
CONCLUZII: Cele mai multe pesticide nu au fost asociate cu risc crescut de hipospadias. Pentru cei câțiva care au fost asociate, rezultatele trebuie interpretate cu precauție, până când vor fi replicate în alte populații de studiu.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24064777 (PMID: 24064777), de această lucrare științifică (de Goldner WS, Sandler DP, Yu F, Shostrom V, Hoppin JA, Kamel F, LeVan TD) Hypothyroidism and pesticide use among male private pesticide applicators in the agricultural health study. (J Occup Environ Med. 2013 Oct;55(10):1171-8. doi: 10.1097/JOM.0b013e31829b290b)
se citește:
“(…) Există o asociere între hipotiroidie și specifice insecticide și erbicide în aplicatoare de sex masculin, rezultat similar cu femeile.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24057998 (PMID: 24057998), de această lucrare științifică (de Narayan S, Liew Z, Paul K, Lee PC, Sinsheimer JS, Bronstein JM, Ritz B.) Household organophosphorus pesticide use and Parkinson’s disease. (Int J Epidemiol. 2013 Oct;42(5):1476-85. doi: 10.1093/ije/dyt170. Epub 2013 Sep 20)
se citește:
“Utilizarea pesticidelor de uz casnic este larg răspândită în SUA. Din anii 1970, produsele chimice organofosforice au fost ingrediente active comune în aceste produse. Boala Parkinson, a fost legată de expunerile de pesticide, dar se cunosc puțin despre contribuțiile expunerilor cronice la pesticide de uz casnic. (…)
Noi oferim dovezi că utilizarea pesticidelor de uz casnic organofosforice este asociată cu un risc mai înalt de a dezvolta Boala Parkinson.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24005916 (PMID: 24005916), de această lucrare științifică (de Kós MI, Hoshino AC, Asmus CI, Mendonça R, Meyer A.) Peripheral and central auditory effects of pesticide exposure: a systematic review. (Cad Saude Publica. 2013 Aug;29(8):1491-506.)
se citește:
“(…) Acest studiu a avut scopul de a evalua dacă expunerea la pesticide cauzează tulburări auditive periferice sau centrale și, prin urmare, s-a concentrat asupra importanței testelor auditive la populațiile care experimentează expunere acută sau cronică la pesticide. Aceasta a fost o revizuire sistematică a studiilor privind efectele expunerii la pesticide asupra sistemului auditiv. Contextul și calitatea metodologică a textelor complete au fost analizate. Analiza a identificat 143 studii pe tema, dintre care 16 au îndeplinit criteriile de includere. Toate articolele au arătat că expunerea la pesticide este ototoxică și duce la o deteriorare auzului.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23987116 (PMID: 23987116), de această lucrare științifică (de Liu X, Ma T, Qu B, Ji Y, Liu Z.) Pesticide-induced gene mutations and Parkinson disease risk: a meta-analysis. (Genet Test Mol Biomarkers. 2013 Nov;17(11):826-32. doi: 10.1089/gtmb.2013.0313. Epub 2013 Aug 29.)
se citește:
“Creșterea dovezilor științifice sugerează că mutații genetice induse de pesticide poate contribui la creșterea sensibilității la boala Parkinson , dar multe studii existente au dat rezultate neconcludente. (…) Meta-analiza actuală indică faptul că mutațiile genei induse de pesticide pot contribui la creșterea susceptibilității la Boala Parkinson, în special în genele GSTP1, SLC6A3 și MDR1.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23966607 (PMID: 23966607), de această lucrare științifică (de Xue Z, Li X, Su Q, Xu L, Zhang P, Kong Z, Xu J, Teng J.) Effect of synthetic pyrethroid pesticide exposure during pregnancy on the growth and development of infants. (Asia Pac J Public Health. 2013 Jul;25(4 Suppl):72S-9S.)
se citește:
“Urina antenatală de 497 de femei gravide a fost colectată în cadrul Departamentului de Obstetrica și Ginecologie a unui spital județean în Jiaozuo, Henan. (…) Dezvoltarea neuronală și mentală a sugarilor a fost evaluată prin scară (Development Screen Test). Am observat că nivelul de expunere la pesticide piretroide sintetice a fost legat negativ cu dezvoltarea neuronală și mentală a sugarilor (β = -0.1527, P<0,05). Prin urmare, expunerea directă sau indirectă la pesticide piretroide sintetice trebuie evitată în timpul sarcinii.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23936670 (PMID: 23936670), de această lucrare științifică (de Chhillar N, Singh NK, Banerjee BD, Bala K, Mustafa M, Sharma D, Chhillar M.) Organochlorine pesticide levels and risk of Parkinson’s disease in north Indian population. (ISRN Neurol. 2013 Jul 8;2013:371034. doi: 10.1155/2013/371034. Print 2013)
se citește:
“Cauza bolii Parkinson rămâne evazivă, dar expunerile chimice de mediu au fost postulate de a fi implicate în etiologia bolii. Am examinat asocierea dintre pesticidele persistente organoclorurate și Boala Parkinson în nordul Indiei. (…) Pesticidele organoclorurate (hexaclorciclohexan (HCH) (…) dieldrin, (…)) au fost estimate cantitativ. (…) Acest studiu indică că un nivel mai înalt de β-HCH și dieldrin poate fi asociat cu un risc mai mare de Boala Parkinson.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23922854 (PMID: 23922854), de această lucrare științifică (de Zhang J, Tang J, Cao B, Zhang Z, Li J, Schimmer AD, He S, Mao X) The natural pesticide dihydrorotenone induces human plasma cell apoptosis by triggering endoplasmic reticulum stress and activating p38 signaling pathway. (PLoS One. 2013 Jul 26;8(7):e69911. doi: 10.1371/journal.pone.0069911. Print 2013)
se citește:
“Dihydrorotenone (DHR) este un pesticid natural utilizat pe scară largă în industria agricolă, cum ar fi produse organice bio. DHR-ul este un inhibitor mitocondrial puternic și probabil induce sindromul Parkinson. Cu toate acestea, nu se cunoaște dacă DHR-ul este toxic pentru alte sisteme. În studiu, am evaluat citotoxicitatea DHR-ul asupra celulelor plasmatice umane (…) și am constatat că DHR-ul a indus moartea celulelor din plasmă umană (…).”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23916637 (PMID: 23916637), de această lucrare științifică (de Beard JD, Hoppin JA, Richards M, Alavanja MC, Blair A, Sandler DP, Kamel F) Pesticide exposure and self-reported incident depression among wives in the Agricultural Health Study. (Environ Res. 2013 Oct;126:31-42. doi: 10.1016/j.envres.2013.06.001. Epub 2013 Aug 2)
se citește:
“(…) Studiul nostru adaugă dovezi suplimentare că expunerea la un nivel ridicat de pesticide, de exemplu otrăvirii cu pesticide, este asociat cu un risc mai mare de depresie. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23886128 (PMID: 23886128), de această lucrare științifică (de Yildirim M, Karakilinc H, Yildiz M, Kurtoglu E, Dilli UD, Goktas S, Demirpence O, Kaya V.) Non-Hodgkin lymphoma and pesticide exposure in Turkey. (Asian Pac J Cancer Prev. 2013;14(6):3461-3)
se citește:
“Limfomul non-Hodgkin (LNH) este o tumoare solidă de limfocite. (…) Studiul nostru a investigat relația dintre pesticidele folosite cu pacienții cu LNH-ul diagnosticate în cursul aceluiași an. Având în vedere că timpul scurs după expunerea la pesticide până la dezvoltarea cancerului nu este clar, nici o comparație poate fi făcută în prezent. Noi credem că creșterea utilizării pesticidelor din 1995 poate fi asociată cu creșterea incidenței LNH-ului și prin urmare, că studii suplimentare, inclusiv măsurători ale nivelurilor serice de pesticide, sunt necesare.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23851580 (PMID: 23851580), de această lucrare științifică (de Weisskopf MG, Moisan F, Tzourio C, Rathouz PJ, Elbaz A) Pesticide exposure and depression among agricultural workers in France. (Am J Epidemiol. 2013 Oct 1;178(7):1051-8. doi: 10.1093/aje/kwt089. Epub 2013 Jul 12)
se citește:
“Pesticide sunt neurotoxice și omniprezente, și mai multe dovezi sugerează că expunerea poate fi asociată cu depresia. Dovada epidemiologică s-a concentrat în mare măsură pe expunerile la pesticide organofosforice, în timp ce cercetările cu privire la alte pesticide sunt limitate. (…) Raportul de risc pentru depresie în rândul celor care au folosit erbicide a fost 1,93. (…) În comparație cu cei care nu au folosit erbicide, cei care au folosit erbicide pentru <19 ani și ≥19 ani (mediana pentru toți utilizatorii de erbicide, 19 ani) au avut un raport de risc de 1,51 (…) și 2,31 (…), respectiv. Rezultate similare au fost găsite pentru numărul total de ore de utilizare (…).”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23844699 (PMID: 23844699), de această lucrare științifică (de Allen MT, Levy LS.) Parkinson’s disease and pesticide exposure: A new assessment. (Crit Rev Toxicol. 2013 Jul;43(6):515-34. doi: 10.3109/10408444.2013.798719)
se citește:
“Boala Parkinson este o boală idiopatică, iar caracteristica sa patologică este o pierdere a neuronilor pigmentate din substantia nigra. Unele pesticide utilizate în mod obișnuit sunt neurotoxice și expunerea la astfel de compuși pot declanșa mecanisme similare celor din dezvoltare bolii Parkinson idiopatice. Am efectuat o analiză sistematică a studiilor epidemiologice, având ca scop o evaluare critică a asocierii dintre dezvoltarea bolii Parkinson și expunerea la pesticide. Mărimile de efect raportate în studiile relevante au fost reunite în meta-analiză pentru a obține mărimea de efect generală care a sugerat o asociere pozitivă semnificativă între boala Parkinson și utilizarea pesticidelor în general (utilizarea pesticidelor de bază non-profesională și / sau la locul de muncă) (…), precum și între boala Parkinson și la pesticide la locul de muncă. (…)
Expunerea la erbicide cât și la insecticide la locul de muncă a arătat o asociere semnificativă cu boala Parkinson. Rezultatele meta-analizei raportate în acest studiu sugerează existența unei asocieri pozitive statistic între boala Parkinson și expunerea la pesticide. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23835647 (PMID: 23835647), de această lucrare științifică (de Sapbamrer R, Nata S.) Health symptoms related to pesticide exposure and agricultural tasks among rice farmers from Northern Thailand. (Environ Health Prev Med. 2014 Jan;19(1):12-20. doi: 10.1007/s12199-013-0349-3. Epub 2013 Jul 9)
se citește:
“(…) Datele cu privire la variabile demografice și simptome de sănătate asociați cu expunerea la pesticide au fost colectate de la 182 de agricultori de orez (subiecți expuși) și 122 de oameni care nu lucrează ca agricultori (grup de control), folosind interviuri și măsurarea activității de ansamblu a acetilcolinesterazei în sânge (AchE), în perioada dintre august și octombrie 2012. (…)
Descoperirile noastre sugerează că expunerea la pesticide la locul de muncă și munca agricolă poate fi asociată cu creșterea prevalenței simptomelor tractuluil respirator și țesutului muscular (…).”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23833127 (PMID: 23833127), de această lucrare științifică (de Karami S, Andreotti G, Koutros S, Barry KH, Moore LE, Han S, Hoppin JA, Sandler DP, Lubin JH, Burdette LA, Yuenger J, Yeager M, Freeman LE, Blair A, Alavanja MC.) Pesticide exposure and inherited variants in vitamin d pathway genes in relation to prostate cancer. (Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2013 Sep;22(9):1557-66. doi: 10.1158/1055-9965.EPI-12-1454. Epub 2013 Jul 5)
se citește:
“(…) Se crede că vitamina D și metaboliții săi împiedică carcinogeneza prin stimularea diferențierii celulare, inhibarea proliferării celulare și inducerea apoptozei. Anumite pesticide s-au dovedit a deregula proprietăți anticarcinogenice vitaminei D. Noi ipotezăm că anumite pesticide pot fi legate cu cancerul de prostată printr-o interacțiune cu o variantă genetică vitaminei D. (…) Am evaluat interacțiunile între 41 de pesticide și 152 de polimorfisme de nucleotide singur (SNP), în nouă gene de pathway vitaminei D, printre 776 de cazuri de cancer de prostată și 1444 de subiecte de control de sex masculin. (…)
În acest studiu, anumite variații genetice în gene de pathway vitaminei D, în special GC rs7041, un SNP anterior legat la niveluri mai mici de vitamina D în circulare, au modificat asocierea de pesticide cu risc de cancer de prostată (…).”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23831764 (PMID: 23831764), de această lucrare științifică (de Pan C, Wang Q, Liu YP, Xu LF, Li YF, Hu JX, Jiang M, Zhang JP, Zhang MR, Yu HM, Zhou JL, Zhou XL, Xu LC) Anti-androgen effects of the pyrethroid pesticide cypermethrin on interactions of androgen receptor with corepressors. (Toxicology. 2013 Sep 15;311(3):178-83. doi: 10.1016/j.tox.2013.06.011. Epub 2013 Jul 4)
se citește:
“Pentru a clarifica dacă mecanismul antagonismului receptorului androgenic pesticidului piretroid cipermetrin este corelat cu interacțiunile dintre receptorul androgenic și corepresorii SMRT și NCoR, am dezvoltat niște teste double-hybrid. (…) Noi oferim un mecanism nou în acțiune anti-androgenă lui cipermetrin (…).”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23774483 (PMID: 23774483), de această lucrare științifică (de Hou L, Andreotti G, Baccarelli AA, Savage S, Hoppin JA, Sandler DP, Barker J, Zhu ZZ, Hoxha M, Dioni L, Zhang X, Koutros S, Freeman LE, Alavanja MC) Lifetime pesticide use and telomere shortening among male pesticide applicators in the Agricultural Health Study. (Environ Health Perspect. 2013 Aug;121(8):919-24. doi: 10.1289/ehp.1206432. Epub 2013 Jun 7)
se citește:
“(…) Lungimea telomerilor în țesuturi surogați poate fi influențată de expuneri de mediu. (…) Lungimea relativă telomerilor a fost măsurată. (…) Șapte pesticide asociate anterior cu un risc de cancer în literatura epidemiologică de specialitate au fost invers asociați cu lungimea relativă telomerilor în ADN-ul celulelor bucale printre aplicatori de pesticide fără cancer. Replicatul acestor descoperiri este necesar, deoarece nu putem exclude complet întâmplarea sau părtinirea.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23747713 (PMID: 23747713), de această lucrare științifică (de Hernández AF, Gil F, Lacasaña M, Rodríguez-Barranco M, Gómez-Martin A, Lozano D, Pla A) Modulation of the endogenous antioxidants paraoxonase-1 and urate by pesticide exposure and genetic variants of xenobiotic-metabolizing enzymes. (Food Chem Toxicol. 2013 Nov;61:164-70. doi: 10.1016/j.fct.2013.05.039. Epub 2013 Jun 6.)
se citește:
“Acest studiu a evaluat asocierea dintre expunerea la pesticide în agricultori și concentrațiile plasmatice acidului uric și activitățile a enzimei (PON1). (…) Aceste constatări sugerează că expunerea la pesticide poate afecta potențialul antioxidant plasmatic și că interacțiuni gena-pesticide relevante pot juca un rol mecanicist în boli oxidative induse de stres ca urmare a expunerii la pesticide (…).”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23706883 (PMID: 23706883), de această lucrare științifică (de Kausar A, Giri S, Roy P, Giri A) Changes in buccal micronucleus cytome parameters associated with smokeless tobacco and pesticide exposure among female tea garden workers of Assam, India. (Int J Hyg Environ Health. 2014 Mar;217(2-3):169-75. doi: 10.1016/j.ijheh.2013.04.007. Epub 2013 Apr 30)
se citește:
“(…) Acest studiul privind biomonitorizarea citogenetică a fost efectuat pentru a investiga efectul genotoxic asociat cu lucrătorii din industriile de ceai din Assam din sud (India). Masticatul tutunului fără fum, împreună cu nuci de betel, este o practică foarte comună în rândul muncitorilor. Lucrătorii sunt, de asemenea, expuși periodic la un amestec de pesticide. Folosind testul citomului micronuclear, niște celule bucale exfoliate au fost analizate în 90 de lucrători de sex feminin în gradine de ceai și comparate cu 90 de lucrători de același vârsta și sex care nu erau obișnuiți să mestece tutun cu nuci de betel (grup de control) și cu 70 de oameni cu acest obicei care nu lucrau la o gradină de ceai. O creștere statistic semnificativă (p<0,001) parametrilor de deces genotoxic și celular a fost observată la lucrătorii în gradina de ceai în comparație cu ambele grupurile de control (…).”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23688862 (PMID: 23688862), de această lucrare științifică (de Hernández AF, Gil F, Lacasaña M, Rodríguez-Barranco M, Tsatsakis AM, Requena M, Parrón T, Alarcón R.) Pesticide exposure and genetic variation in xenobiotic-metabolizing enzymes interact to induce biochemical liver damage. (Food Chem Toxicol. 2013 Nov;61:144-51. doi: 10.1016/j.fct.2013.05.012. Epub 2013 May 18)
se citește:
“Activarea metabolică a pesticidelor în ficat poate avea ca rezultat intermediari foarte reactivi, capabili de a afecta diferite funcții celulare. (…) Prin urmare, rezultatele obținute susțin ipoteza că expunerea la pesticide poate rezulta în toxicitate hepatică biochimică și pun în evidență rolul polimorfismelor genetice la enzime care metabolizează pesticidele ca biomarcatori de susceptibilitate de a dezvolta efecte nocive asupra sănătății.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23602533 (PMID: 23602533), de această lucrare științifică (de Boccolini Pde M, Boccolini CS, Chrisman Jde R, Markowitz SB, Koifman S, Koifman RJ, Meyer A.) Pesticide use and non-Hodgkin’s lymphoma mortality in Brazil. (Int J Hyg Environ Health. 2013 Jul;216(4):461-6. doi: 10.1016/j.ijheh.2013.03.007. Epub 2013 Mar 26)
se citește:
“(…) Brazilia este unul dintre cei mai mari consumatori de pesticide din lume. Expunerea continuă la aceste substanțe poate fi etiologic asociată cu dezvoltarea limfomului non-Hodgkin (LNH). (…) S-a observat o corelație moderată între consumul de pesticide pe cap și rata mortalității standardizată prin LNH (r = 0,597). În plus, folosind cea mai mică cantitate consumului de pesticide ca referință, cu atât mai mare cantitatea consumului de pesticide, cu atât mai mare a fost riscul de mortalitate prin LNH. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23591545 (PMID: 23591545), de această lucrare științifică (de La Merrill M, Cirillo PM, Terry MB, Krigbaum NY, Flom JD, Cohn BA.) Prenatal exposure to the pesticide DDT and hypertension diagnosed in women before age 50: a longitudinal birth cohort study. (Environ Health Perspect. 2013 May;121(5):594-9. doi: 10.1289/ehp.1205921. Epub 2013 Mar 12)
se citește:
“(…) Am evaluat dacă expunerea prenatală la pesticid DDT crește riscul de hipertensiune arterială pentru adulți. (…) Aceste descoperiri sugerează că asocierea dintre expunerea la DDT și hipertensiunea poate avea originea la începutul dezvoltării.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23564249 (PMID: 23564249), de această lucrare științifică (de Kachuri L, Demers PA, Blair A, Spinelli JJ, Pahwa M, McLaughlin JR, Pahwa P, Dosman JA, Harris SA.) Multiple pesticide exposures and the risk of multiple myeloma in Canadian men. (Int J Cancer. 2013 Oct 15;133(8):1846-58. doi: 10.1002/ijc.28191. Epub 2013 May 2)
se citește:
“Mielomul multiplu a fost legat cu anumite expuneri agricole, inclusiv pesticide. (…) Asocieri semnificative observate pentru anumite clase chimice și câteva pesticide sugerează că acestea pot fi factori de risc de mielom multiplu.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23557688 (PMID: 23557688), de această lucrare științifică (de Bulgaroni V, Lombardo P, Rivero-Osimani V, Vera B, Dulgerian L, Cerbán F, Rivero V, Magnarelli G, Guiñazú N.) Environmental pesticide exposure modulates cytokines, arginase and ornithine decarboxylase expression in human placenta. (Reprod Toxicol. 2013 Aug;39:23-32. doi: 10.1016/j.reprotox.2013.03.010. Epub 2013 Apr 1)
se citește:
“Pentru a evalua echilibrul citochinei și modificările enzimatice induse de expunerea la pesticide de mediu în timpul sarcinii, acest studiu transversal a explorat placente de femei non-expuse (grup de control) și de femei care trăiesc într-o zonă rurală (grup rural), colectate în timpul sezonului de pulverizare intensivă a pesticidelor organofosforice și în timpul sezonului fără pulverizare. (…) Aceste constatări sugerează faptul că expunerea de mediu la pesticide are un impact asupra placentei prin creșterea frecvenței de exprimare lui IL-13, o citochină cu o acțiune anti-inflamatoare, care pot fi legată la up-regulation enzimelor implicați în repararea țesuturilor.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23535362 (PMID: 23535362), de această lucrare științifică (de Chorfa A, Bétemps D, Morignat E, Lazizzera C, Hogeveen K, Andrieu T, Baron T) Specific pesticide-dependent increases in α-synuclein levels in human neuroblastoma (SH-SY5Y) and melanoma (SK-MEL-2) cell lines. (Toxicol Sci. 2013 Jun;133(2):289-97. doi: 10.1093/toxsci/kft076. Epub 2013 Mar 27)
se citește:
“Studiile epidemiologice indică un rol de factori genetici și de mediu în boala Parkinson, de exemplu modificări proteinei neuronale α-synucleină (α-sin). În particular, o relație între boala Parkinson și expunerea profesională la pesticide s-a sugerat în mod repetat. (…) Datele noastre susțin ipoteza că pesticidele pot declanșa unele evenimente moleculare implicate în această boală și, de asemenea, în melanom malign, care arată în mod constant o asociere semnificativă, încă ne-explicată, cu boala Parkinson.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23532982 (PMID: 23532982), de această lucrare științifică (de Fiore M, Mattiuzzo M, Mancuso G, Totta P, Degrassi F.) The pesticide dichlorvos disrupts mitotic division by delocalizing the kinesin Kif2a from centrosomes. (Environ Mol Mutagen. 2013 May;54(4):250-60. doi: 10.1002/em.21769. Epub 2013 Mar 26)
se citește:
“Mecanismul molecular (sau mecanismele moleculare) referitor la efecte adverse pe termen lung diclorvos-ului, un insecticid utilizat pe scară largă, sunt încă neclare. (…) În mod colectiv, aceste rezultate indică faptul că substanțele chimice de mediu, cum ar fi diclorvos-ul, pot dezvolta instabilitatea cromozomiale prin interferarea cu mecanismul divizării celulare.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23460586 (PMID: 23460586), de această lucrare științifică (de Khan DA, Ahad K, Ansari WM, Khan H.) Pesticide exposure and endocrine dysfunction in the cotton crop agricultural workers of southern Punjab, Pakistan. (Asia Pac J Public Health. 2013 Mar;25(2):181-91. doi: 10.1177/1010539511417422)
se citește:
“Acest studiu a evaluat efectele pesticidelor asupra hormonilor tiroidieni și de reproducere agricultorilor de bumbac din sudul Punjab, Pakistan. (…) Expunerea la pesticide este asociată cu o perturbare nivelului hormonilor de reproducere și tiroidieni.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23438386 (PMID: 23438386), de această lucrare științifică (de Martenies SE, Perry MJ) Environmental and occupational pesticide exposure and human sperm parameters: a systematic review. (Toxicology. 2013 May 10;307:66-73. doi: 10.1016/j.tox.2013.02.005. Epub 2013 Feb 22.)
se citește:
“Asocierea dintre expunerea profesională și de mediu la pesticide și parametrii de calitate ai materialului seminal reprezintă o preocupare continuă. (…) Dovezile prezentate în această revizuire continuă să susțină ipoteza că expunerile la pesticide la niveluri relevante din punct de vedere al mediului sau ocupațional pot fi asociate cu scăderea sănătății spermatozoizilor. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23416173 (PMID: 23416173), de această lucrare științifică (de Zaganas I, Kapetanaki S, Mastorodemos V, Kanavouras K, Colosio C, Wilks MF, Tsatsakis AM.) Linking pesticide exposure and dementia: what is the evidence?. (Toxicology. 2013 May 10;307:3-11. doi: 10.1016/j.tox.2013.02.002. Epub 2013 Feb 14.)
se citește:
“(…) De fapt, multe studii au constatat o prevalență mai mare a disfuncției cognitive, comportamentale și psihomotorii la indivizii expuși cronic la pesticide. De asemenea, dovezile din studii recente arată o posibilă asociere între expunerea cronică la pesticide și o prevalență mai mare de demență, inclusiv boala Alzheimer. La nivel celular și molecular, mecanismul de acțiune al multor clase de pesticide sugerează că acești compuși ar putea fi, cel puțin parțial, responsabili pentru procesul de neuro-degenerare corelat cu boala Alzheimer și alte demențe.
De exemplu, a fost dovedit că pesticidele organofosforice, care inhibă acetilcolinesteraza la fel ca medicamentele utilizate în tratarea simptomelor bolii Alzheimer, duc la deranjamente microtubulari și hiperfosforilarea proteinelor tau, un semn distinctiv al bolii Alzheimer. Această asociere, încă în curs de dezvoltare, este de o importanță considerabilă pentru sănătatea publică, având în vedere prevalența demenței și a utilizării pesticidelor, ambii în creștere. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23376090 (PMID: 23376090), de această lucrare științifică (de Boucher O, Simard MN, Muckle G, Rouget F, Kadhel P, Bataille H, Chajès V, Dallaire R, Monfort C, Thomé JP, Multigner L, Cordier S.) Exposure to an organochlorine pesticide (chlordecone) and development of 18-month-old infants. (Neurotoxicology. 2013 Mar;35:162-8. doi: 10.1016/j.neuro.2013.01.007. Epub 2013 Jan 29.)
se citește:
“Clordecon-ul este un pesticid organoclorurat persistent, care a fost utilizat în Indiile franceze de Vest până la începutul anilor 1990, pentru controlul lui Cosmopolites sordidus. Expunerea umană la această substanță chimică în aceasta regiune se întâmplă și astăzi datorită consumului de alimente contaminate. (…) Rezultatele studiului sugerează că expunerea prenatală la clordecon este asociată cu deficiențe specifice funcției motorii copiilor, și se adaugă la dovezi tot mai mari că expunerea la pesticide organoclorurate timpuriu în viața afectează dezvoltarea copiilor.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23322675 (PMID: 23322675), de această lucrare științifică (de Alavanja MC, Ross MK, Bonner MR.) Increased cancer burden among pesticide applicators and others due to pesticide exposure. (CA Cancer J Clin. 2013 Mar-Apr;63(2):120-42. doi: 10.3322/caac.21170. Epub 2013 Jan 15.)
se citește:
“Un număr tot mai mare de studii epidemiologice și moleculare bine concepute furnizează dovezi substanțiale că pesticidele folosite în domeniu comercial, casnic sau în agricultură sunt asociate cu un risc mai mare de cancer. Acest risc este asociat atât cu cele care aplică pesticide cât și, în conformitate cu unele condiții, cei care sunt pur și simplu spectatori aplicării. În acest articol, sunt prezente dovezi epidemiologice, biologice moleculare și toxicologice din literatură de specialitate recentă despre evaluarea legăturii dintre pesticide specifice și multe tipuri de cancer, inclusiv cancerul de prostată, limfomul non-Hodgkin, leucemia, mielomul multiplu și cancerul la sân.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23246862 (PMID: 23246862), de această lucrare științifică (de Moretto A1, Colosio C.) The role of pesticide exposure in the genesis of Parkinson’s disease: epidemiological studies and experimental data. (Toxicology. 2013 May 10;307:24-34. doi: 10.1016/j.tox.2012.11.021. Epub 2012 Dec 12.)
se citește:
“Boala Parkinson este cea mai frecventă tulburare de circulație neurodegenerative, care este o consecință a morții premature a neuronilor care conțin dopamina în substantia nigra. O serie de observații au dus la ipoteza că factorii de mediu, inclusiv pesticidele, joacă un rol important în dezvoltarea bolii Parkinson. Dintre pesticidele, cei mai frecvenți insecticide și erbicide (paraquat în particular) au fost luate în considerare. (…)
Un posibil rol otrăviri acute sau episoade de expunere excesivă, și/sau al expunerilor combinate în special la o vârstă fragedă și/sau în prezența unor variante genetice poate fi ipotezat. (…) Conform datelor disponibile, din punct de vedere al sănătății publice, prevenirea expunerilor “mari”, chiar și cele asimptomatice, în special in utero și în timpul vârste fragede este o prioritate.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23171882 (PMID: 23171882), de această lucrare științifică (de Koutros S1, Beane Freeman LE, Lubin JH, Heltshe SL, Andreotti G, Barry KH, DellaValle CT, Hoppin JA, Sandler DP, Lynch CF, Blair A, Alavanja MC.) Risk of total and aggressive prostate cancer and pesticide use in the Agricultural Health Study. (Am J Epidemiol. 2013 Jan 1;177(1):59-74. doi: 10.1093/aje/kws225. Epub 2012 Nov 21)
se citește:
“Deoarece pesticidele pot funcționa prin mecanisme diferite, autorii au studiat riscul de cancer de prostată asociat cu pesticide specifice în Studiul a Sănătății Agricole (1993-2007). Cu 1962 de cazuri de incidente, inclusiv 919 de cancer agresiv de prostată printre 54412 de aplicători, aceasta este cel mai mare studiu până în prezent. (…) Trei insecticide organofosforice au fost asociate în mod semnificativ cu cancerul agresiv de prostată: fonofos, (…) malathion (…) și terbufos. (…) Insecticidul organoclorurat aldrin a fost, de asemenea, asociat cu un risc mai mare de cancer agresiv de prostată (…).”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23141556 (PMID: 23141556), de această lucrare științifică (de Dewan P, Jain V, Gupta P, Banerjee BD) Organochlorine pesticide residues in maternal blood, cord blood, placenta, and breastmilk and their relation to birth size. (2013 Feb;90(5):1704-10. doi: 10.1016/j.chemosphere.2012.09.083. Epub 2012 Nov 6.)
se citește:
“Există o preocupare tot mai mare despre faptul că poluanții organici persistenți, cum ar fi pesticidele organoclorurate, pot afecta creșterea fetală și mărimea nașterii. (…) În acest studiu de caz-control, am examinat asocierea dintre expunerea la hexaclorciclohexan (HCH) și izomerii săi (α-HCH, β-HCH și γ-HCH), diclordifeniltricloretan (DDT) și dichlorodiphenyldichloroethylene (DDE) și mărimea nașterii. Am recrutat 60 de perechi de mame de copii, 30 dintre care cu copii mici pentru vârsta gestațională (grupul de caz) și un alt grupul de 30 de copii cu dimensiuni corespunzător (grupul de control), născuți la termen, în ambele cazuri. (…) Nivelurile pesticidelor organoclorurate în grupul de caz au fost mai mari decât în grupul de control. (…)
Am observat o corelație negativă semnificativă între greutatea la naștere și nivelurile de t-HCH în sângele matern (P=0,022), în sângele din cordonul ombilical (P<0,001), în sângele placentei (P=0,008) și în laptele matern (P=0,005); β-HCH din sângele din cordonul ombilical (P<0,001) și în sângele din placenta (P=0.020); γ-HCH în sângele din placenta (P=0,045). și DDT (P=0,009). Lungimea la naștere a avut o corelație negativă semnificativă cu t-HCH în sângele din cordonul ombilical (P=0,014) și în laptele matern (P<0,001); β-HCH în sângele din cordonul ombilical (P=0,016) și în laptele matern (P=0,012); DDE în placenta (P=0,016) și DDT în laptele matern (P=0,006).
În mod similar, am constatat că nivelurile de pesticide organoclorurate sunt corelate negativ cu circumferința capului, cu indicele ponderal și circumferința pieptului la sugari.
Concluzia noastră este că expunerea prenatală la câteva pesticide organoclorurate pot deteriora dezvoltarea antropometrică fătului, reducând greutatea și lungimea la naștere, circumferința capului și pieptului.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23092909 (PMID: 23092909), de această lucrare științifică (de Ferreira JD1, Couto AC, Pombo-de-Oliveira MS, Koifman S; Brazilian Collaborative Study Group of Infant Acute Leukemia) In utero pesticide exposure and leukemia in Brazilian children < 2 years of age. (Environ Health Perspect. 2013 Feb;121(2):269-75. doi: 10.1289/ehp.1103942. Epub 2012 Oct 22)
se citește:
“(…) Aceste rezultate susțin ipoteza că expunerea la pesticide în timpul sarcinii poate fi implicată în etiologia leucemiei acute la copii (…) de 2 ani.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23092715 (PMID: 23092715), de această lucrare științifică (de Steenland K, Wesseling C, Román N, Quirós I, Juncos JL.) Occupational pesticide exposure and screening tests for neurodegenerative disease among an elderly population in Costa Rica. (Environ Res. 2013 Jan;120:96-101. doi: 10.1016/j.envres.2012.08.014. Epub 2012 Oct 22.)
se citește:
“Pesticidele au fost asociate cu boala Parkinson în multe studii și cu boala Alzheimer în câteva. (…) Am efectuat teste de screening pentru boli neurologice și utilizarea pesticidelor la locul de muncă într-un eșantion de populație de 400 de subiecți vârstnici. (…) Subiecți vârstnici cu expunerea la pesticide la locul de muncă au săvârșit în mod semnificativ mai rău cu privire la testele de screening pentru demență și boală Parkinson și au avut un risc mai înalt de a fi diagnosticate cu boala Parkinson. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24388412 (PMID: 24388412), de această lucrare științifică (de Michalakis M, Tzatzarakis MN, Kovatsi L, Alegakis AK, Tsakalof AK, Heretis I, Tsatsakis A) Hypospadias in offspring is associated with chronic exposure of parents to organophosphate and organochlorine pesticides. (Toxicol Lett. 2014 Oct 15;230(2):139-45. doi: 10.1016/j.toxlet.2013.10.015. Epub 2013 Oct 25)
se citește:
“Am evaluat posibilă asociere dintre hipospadias și expunerea la pesticide organofosforice și organoclorurate. (…) Studiul nostru susține ipoteza că expunerea la pesticide organofosforice și organoclorurate poate fi un factor potențial de risc pentru hipospadias.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24368944 (PMID: 24368944), de această lucrare științifică (de Arora SK, Batra P, Sharma T, Banerjee BD, Gupta S.) Role of organochlorine pesticides in children with idiopathic seizures. (ISRN Pediatr. 2013 Dec 3;2013:849709. doi: 10.1155/2013/849709. eCollection 2013)
se citește:
“Contextul: Pesticide organoclorurate sunt poluanți organici persistenți care au fost implicate în multe efecte nocive la om. Se știe că, în doze mari, sunt neurotoxice, dar rolul pesticidelor organoclorurate dobândite prin mediul în organism de a induce convulsii la copii nu a fost încă investigat. (…)
Rezultate. Niveluri de β, γ și HCH total erau semnificativ mai mare dintre cazuri, în comparație cu grupul de control (P ≤ 0,05).
Concluzie: Este posibilă o asociere între convulsii idiopatice și niveluri serice ridicate ale pesticide organoclorurate, în special HCH.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24347299 (PMID: 24347299), de această lucrare științifică (de Sengupta P, Banerjee R) Environmental toxins: alarming impacts of pesticides on male fertility. (Hum Exp Toxicol. 2014 Oct;33(10):1017-39. doi: 10.1177/0960327113515504. Epub 2013 Dec 17)
se citește:
“Această revizuire rezumă în mod cuprinzător efectele de mai mult de 15 pesticide cele mai folosite asupra fiziologiei de reproducere masculine. De fapt, cercetării experimentale și epidemiologice recente au indicat impactul lor alarmant asupra sănătății umane. Mecanismele au descris că expunerea la pesticide daună spermatozoizii, alteră funcția celulelor Sertoli și Leydig, atât in vitro cât și in vivo, și astfel afectează calitatea spermei. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24325314 (PMID: 24325314), de această lucrare științifică (de Aminov Z, Haase RF, Pavuk M, Carpenter DO; Anniston Environmental Health Research Consortium.) Analysis of the effects of exposure to polychlorinated biphenyls and chlorinated pesticides on serum lipid levels in residents of Anniston, Alabama. (Environ Health. 2013 Dec 11;12:108. doi: 10.1186/1476-069X-12-108)
se citește:
“(…) Anniston (Alabama, SUA), este locul unei foste fabrică lui Monsanto, în care bifenili policlorurați (PCB-uri) au fost fabricate din 1929 până în 1971. Locuitorii din Anniston au niveluri crescute de PCB-uri. (…) Am observat că concentrații ridicate de lipide în sânge au fost asociate cu concentrații ridicate de ΣPCB-uri și de alte pesticide în analiză diferențiată în funcție de vârstă, etnie, sex, indicele de masă corporală, consum de alcool, fumat și activitate fizică. (…)
Concentrațiile crescute de PCB-uri și de pesticide organoclorurate sunt asociate cu creșteri ale lipidelor serice totale, colesterolului total și a trigliceridelor, dar modelele sunt diferite pentru diferite grupuri de PCB-uri și pesticide diferite. Aceste observații arată efectele selective ale diferitelor organoclorine asupra concentrațiilor serice ale diferitelor grupe de lipide. Această creștere a concentrațiilor lipidelor serice poate constitui baza pentru creștere incidenței bolilor cardiovasculare întâlnite la persoanele cu expuneri crescute la PCB-uri și pesticide clorurate.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24300635 (PMID: 24300635), de această lucrare științifică (de Michalakis by Ochieng AA, Dalvie MA, Little F, Kromhout H.) Relationship between environmental exposure to pesticides and anthropometric outcomes of boys in the rural Western Cape, South Africa. (S Afr Med J. 2013 Sep 30;103(12):942-7. doi: 10.7196/samj.6942)
se citește:
“(…) Locuitorii din mediul rural din Western Cape (Africa de Sud) sunt foarte expuși la pesticide agricole. Această situația ar putea afecta dezvoltarea lor reproductivă. Cu toate acestea, dovezile epidemiologice ale efectului pesticidelor asupra creșterii puberale sunt contradictorii. (…) Utilizarea indicilor de expunere cantitative au arătat că înălțimi și greutățile mai mici pot fi asociați cu expunerea la pesticide la băieți care lucrează în mediu rural v. băieți care nu lucrează în acest mediu, dar nu printre băieții care lucrează în mediu rural. Măsurători antropometrice mai mici în rândul băieților care lucrează în mediu rural decât în rândul băieților care nu lucrează în acest mediu apar mai puternic la o vârstă mai tânără. Indicii de expunere de mediu la pesticide necesită o dezvoltare ulterioară.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24266411 (PMID: 24266411), de această lucrare științifică (de Uysal M, Bozcuk H, Karakilinc H, Gsu S, Tatli AM, Gunduz S, Arslan D, Coskun HS, Savas B.) Pesticides and cancer: the first incidence study conducted in Turkey. (J Environ Pathol Toxicol Oncol. 2013;32(3):245-9)
se citește:
“Incidența cancerului este în creștere în Turcia și în întreagă lume. Unul dintre motivele acestei creșteri ar putea fi consumul de produse cultivate în sere cu utilizarea intensivă de pesticide. (…) Rezultatele acestui studiu au arătat o relație statistic semnificativă între incidența mai mare a mielomului multiplu, a leucemii limfatică acută și a melanomului malign și creșterea suprafeței totale terenului agricol.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adesa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24216264 (PMID: 24216264), de această lucrare științifică (de Siddarth M, Datta SK, Mustafa M, Ahmed RS, Banerjee BD, Kalra OP, Tripathi AK.) Increased level of organochlorine pesticides in chronic kidney disease patients of unknown etiology: role of GSTM1/GSTT1 polymorphism. (Chemosphere. 2014 Feb;96:174-9. doi: 10.1016/j.chemosphere.2013.10.029. Epub 2013 Nov 9)
se citește:
“Insuficiența renală cronică (IRC) de etiologie necunoscută reprezintă aproximativ 16% dintre pacienții de IRC în sub-continente indian și 10% la nivel mondial. Etiologia de IRC de etiologie necunoscută rămâne neclară, deși studiile epidemiologice indică implicarea toxinelor de mediu. Pesticide organoclorurate au fost descoperite în populația generală din India. Este posibil că polimorfismul enzimelor care metabolizează xenobiotice poate juca un rol important în acest proces. (…) Polimorfismul acestor enzime nu numai a crescut acumularea de pesticide, dar agravează și disfuncții renale așa cum este evident de la scăderea semnificativă a receptorului factorului de creștere epidermică.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24192044 (PMID: 24192044), de această lucrare științifică (de Upson K, De Roos AJ, Thompson ML, Sathyanarayana S, Scholes D, Barr DB, Holt VL.) Organochlorine pesticides and risk of endometriosis: findings from a population-based case-control study. (Environ Health Perspect. 2013 Nov-Dec;121(11-12):1319-24. doi: 10.1289/ehp.1306648. Epub 2013 Nov 5)
se citește:
“(…) Endometrioza este considerată o boală dependentă de estrogeni. Substanțe chimice persistente de mediu care prezintă proprietăți hormonale, cum ar fi pesticidele organoclorurate, pot crește riscul endometriozii. (…) Concentrațiile pesticidelor organoclorurate au fost măsurate în serul în cazuri de endometrioză chirurgical confirmată (n = 248), diagnosticați pentru prima dată între 1996 și 2001 și în cazuri de control bazate pe populație (n = 538). (…)
În studiul nostru de caz-control de femeie înscrise într-un sistem mare de îngrijire a sănătății în Pacific Northwest (SUA), concentrațiile în serul de β-HCH și mirex au fost asociate pozitiv cu endometrioza. Utilizarea pe scară largă în trecut de pesticide organoclorurate persistente pentru mediu în Statele Unite sau utilizarea și în zilele de astăzi în alte țări ar putea afecta sănătatea femeilor de vârstă reproductivă.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24183346 (PMID: 24183346), de această lucrare științifică (de Freire C, Koifman RJ, Sarcinelli PN, Simões Rosa AC, Clapauch R, Koifman S) Long-term exposure to organochlorine pesticides and thyroid status in adults in a heavily contaminated area in Brazil. (Environ Res. 2013 Nov;127:7-15. doi: 10.1016/j.envres.2013.09.001. Epub 2013 Oct 29)
se citește:
“Pesticidele organoclorurate sunt perturbatori sistemului endocrin fiindcă alterează sistemul hormonal tiroidian. Scopul acestui studiu este de a investiga relația dintre expunerea la pesticide organoclorurate și situația tiroidiană la adulți dintr-o zonă rurală din Rio de Janeiro, (Brazilia), puternic contaminată cu pesticide organoclorurate. Un studiu transversal a fost efectuat în 303 bărbați și 305 femei cu mai mult de 14 ani. (…)
Aceste rezultate sugerează că pesticidele organoclorurate pot afecta sistemul tiroidian prin intermediul unor mecanisme specifice de gen, care pot fi diferite dintre compuși. Investigații suplimentare detaliate și monitorizarea stării de sănătate ar trebui să fie asigurate pentru această populație.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24161582 (PMID: 24161582), de această lucrare științifică (de Kim KS, Lee YM, Kim SG, Lee IK, Lee HJ, Kim JH, Kim J, Moon HB, Jacobs DR Jr, Lee DH.) Associations of organochlorine pesticides and polychlorinated biphenyls in visceral vs. subcutaneous adipose tissue with type 2 diabetes and insulin resistance. (Chemosphere. 2014 Jan;94:151-7. doi: 10.1016/j.chemosphere.2013.09.066. Epub 2013 Oct 22)
se citește:
“Expunerea de fond la pesticide organoclorurate și bifenili policlorurați (PCB-uri) a fost legată cu diabetul de tip 2. (…) Unele pesticide organoclorurate și unele PCB-uri, cum ar fi dichlorodiphenyltrichloroethan-urile (DDT), chlordan-urile și PCB-urile cu 5 sau mai puține cloruri au arătat asocieri semnificative cu diabetul și rezistența la insulina. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24160309 (PMID: 24160309), de această lucrare științifică (de Azandjeme CS, Bouchard M, Fayomi B, Djrolo F, Houinato D, Delisle H) Growing burden of diabetes in sub-saharan Africa: contribution of pesticides? (Curr Diabetes Rev. 2013 Nov;9(6):437-49)
se citește:
“Povara diabetului este în creștere în Africa sub-sahariană. (…) Conform datelor existente în țările dezvoltate, expunerea la pesticide, în special la organoclorurate și la metabolite, este asociat cu un risc mai mare de a dezvolta diabetul de tip 2 și comorbidități sale. În țările africane, nivelurile de expunere la pesticide este adesea mult mai mare decât în țările industrializate. În plus, subnutriția, care este încă foarte răspândită în Africa sub-sahariană, ar putea crește susceptibilitatea la efectele adverse ale poluanților organici. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24149046 (PMID: 24149046), de această lucrare științifică (de Oulhote Y, Bouchard MF.) Urinary metabolites of organophosphate and pyrethroid pesticides and behavioral problems in Canadian children. (Environ Health Perspect. 2013 Nov-Dec;121(11-12):1378-84. doi: 10.1289/ehp.1306667. Epub 2013 Oct 22)
se citește:
“(…) Spre deosebire de studiile anterioare, nu am observat o asociere între expunerea la pesticide organofosforice și scorurile comportamentale la copii. Cu toate acestea, anumiți metaboliți urinare piretroidice au fost asociate cu un nivel ridicat de probleme de comportament raportate de către părinți. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24142985 (PMID: 24142985), de această lucrare științifică (de De Jong K, Boezen HM, Kromhout H, Vermeulen R, Postma DS, Vonk JM; LifeLines Cohort study.) Pesticides and other occupational exposures are associated with airway obstruction: the LifeLines cohort study. (Occup Environ Med. 2014 Feb;71(2):88-96. doi: 10.1136/oemed-2013-101639. Epub 2013 Oct 10)
se citește:
“Expunerea profesională este un factor important și, posibil, în stare de a contribui la povara globală a bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC). Expunerea la vapori, gaze, praf și fum a fost asociată cu un risc de două până la trei ori mai mare de a dezvolta BPOC. (…) Am inclus 11851 subiecți cu vârsta cuprinsă între 18 și 89 de ani din studiul de cohortă LifeLines. (…) Expunerea profesională la vapori, gaze, praf și fum și la pesticide este asociată cu obstrucție a căilor respiratorii, în populația generală.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24121005 (PMID: 24121005), de această lucrare științifică (de Muñoz-Quezada MT, Lucero BA, Barr DB, Steenland K, Levy K, Ryan PB, Iglesias V, Alvarado S, Concha C, Rojas E, Vega C) Neurodevelopmental effects in children associated with exposure to organophosphate pesticides: a systematic review. (Neurotoxicology. 2013 Dec;39:158-68. doi: 10.1016/j.neuro.2013.09.003. Epub 2013 Oct 9)
se citește:
“Multe studii au investigat efectele neurodezvoltării ale expunerilor prenatale și precoce la pesticide organofosforice în rândul copiilor, dar nu au fost evaluate în mod colectiv. Scopul acestui articol este de a sintetiza dovezile raportate pe parcursul ultimului deceniu, privind expunerea la pesticide organofosforice și efectele la la neurodezvoltării copiilor. (…) Douăzeci și șapte de articole au îndeplinit criteriile de eligibilitate. (…) Toate cele 27 de studii evaluate, în afară de unu, au arătat niște efecte negative ale pesticidelor asupra dezvoltării neurocomportamentale.
S-a găsit o relație pozitivă doză-răspuns între expunerea la pesticide organofosforice și rezultatele asupra dezvoltării neurocomportamentale în toate cele 12 studii care au evaluat doză-răspuns, în afară de unu. În cele zece studii longitudinale care au evaluat expunerea prenatală la pesticide organofosforice, au fost descoperite deficite cognitive (legate de memorie de lucru) la copii cu vârsta de 7 ani, deficite comportamentale (legate de atenție) mai ales la copii mici și deficite motorii (reflexe anormale) mai ales la nou-născuți. Nicio meta-analiză a fost posibilă datorită diferitelor măsurători de evaluare a expunerii și a rezultatelor. Unsprezece studii (toate longitudinale) au fost evaluate de mare, 14 studii au fost evaluat intermediare, iar două studii au fost evaluate scăzut.
Dovezile deficitelor neurologice asociate cu expunerea la pesticide organofosforice la copii sunt în creștere. Studiile, evaluate în mod colectiv, susțin ipoteza că expunerea la pesticide organofosforice induce efecte neurotoxice. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24082509 (PMID: 24082509), de această lucrare științifică (de Dhalla AS, Sharma S.) Assessment of serum cholinesterase in rural punjabi sprayers exposed to a mixture of pesticides. (Toxicol Int. 2013 May;20(2):154-9. doi: 10.4103/0971-6580.117258.)
se citește:
“Activitatea colinesterazei serice (SChE) este considerată ca un biomarcator și este de asemenea considerată ca fiind un indice de expunere pentru a evalua expunerile de nivelul scăzut și cronice la reziduuri de pesticide printre pulverizatoare. Prin urmare, activitatea colinesterazei a fost studiată printre pulverizatori profesioniști în mediul rural din districtul Bathinda (India). Acest studiu a fost realizat pentru a estima neregularități în nivelul de colinesterază ca o consecință a uzului de multe pesticide, în conformitate cu perioadele de expunere, vârsta și indicele de masă corporală pulverizatorilor. (…)
O corelație pozitivă a fost găsită între activitatea colinesterazei serice și ani de expunerea. O reducere semnificativă a activității colinesterazei serice a fost observată la populația mai tânără. Din nou, o corelație pozitivă a fost observată între IMC și inhibarea colinesterazei serice.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24007483 (PMID: 24007483), de această lucrare științifică (de Wafa T, Nadia K, Amel N, Ikbal C, Insaf T, Asma K, Hedi MA, Mohamed H) Oxidative stress, hematological and biochemical alterations in farmers exposed to pesticides. (J Environ Sci Health B. 2013;48(12):1058-69. doi: 10.1080/03601234.2013.824285)
se citește:
“În acest studiu, un grup de fermieri din regiunea Mateur (în nordul Tunisiei), a fost intervievat și examinat despre efectele biochimice ale pesticidelor. I-am studiat profilul hematologic, parametrii lipidelor, marcatori serice ai nefrotoxicitatei și hepatotoxicitatei. De asemenea, am evaluat activități butirilcolinesterazei (BChE), acetilcolinesterazei (AChE) și thiolactonase-paroxonasei (PON). Mai mult decât atât, am determinat peroxidarea lipidelor și activitățile enzimelor antioxidante superoxide dismutaza (SOD) și catalaza (CAT). Durata utilizări a pesticidelor și vârsta agricultorilor au fost luate în considerare în analiza. Rezultatele noastre au relevat diferențe semnificative în câteva parametri hematologici, în funcțiile hepatice și renale, în starea lipidică a grupului care a fost expus la pesticide.
Am raportat, de asemenea, o creștere a indicelui de incidență a riscului cardiovascular la populațiile de agricultori. O scădere semnificativă a nivelului AchE, BChE și PON a fost găsit printre fermieri. Peroxidarea lipidică, cu toate acestea, a crescut. Activitățile lui SOD și CAT au crescut în mod remarcabil în populațiile de fermieri. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24003705 (PMID: 24003705), de această lucrare științifică (de Verzilina IN, Churnosov MI, Evdokimov VI.) Multifactorial analysis of the impact of pesticides on the gynecologic rate in adolescents in the Belgorod Region. (Gig Sanit. 2013 Mar-Apr;(2):67-70)
se citește:
“În cursul studiului efectuat, s-a arătat o influență semnificativă a pesticidelor introduse în terenuri arabile pe frecvența morbidității ginecologice la adolescenți. (…) Cu creșterea prezenței de pesticide de pe sol, crește și frecvența patologilor ginecologice la adolescenți în zonele rurale.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23973536 (PMID: 23973536), de această lucrare științifică (de Jain RB1) Association between thyroid function and selected organochlorine pesticides: data from NHANES 2001-2002. (Sci Total Environ. 2014 Jan 1;466-467:706-15. doi: 10.1016/j.scitotenv.2013.07.087. Epub 2013 Aug 25)
se citește:
“A fost dovedit că expunerea la pesticide organoclorurate este asociată cu câteva tulburări tiroidiene. Impactul expunerii la câteva pesticide organoclorurate asupra tiroxinei serice total (TT4) și hormonului stimulator tiroidian (TSH) a fost evaluat prin analiză datelor de la National Health and Nutrition Examination Survey, recolectate între 2001 și 2002. Oxiclordanul, diclorodifenildicloroetilenul, trans-nonaclorul și heptaclorul epoxid au fost selectate pentru analiză. Modelele de regresie cu log-TSH și TT4 ca variabile dependente și expunerea la pesticide organoclorurate, rasa, etnia, iodul, fumatul, lipidele totale și altele variabile ca variabile independente erau potriviți. Valorile de TSH creșteau (p <0,05) cu creșterea expunerii la trans-nonaclorul dintre bărbați cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani cu un deficit de iod. Nivelurile de TSH erau mai mari atunci când expunerea la oxiclordanul era scăzută decât când expunerea era medie sau ridicată la femeile cu un deficit de iod cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani (p <0,05).
Pentru femeile cu un deficit de iod, nivelurile de TT4 erau mai scăzute când expunerea la p, p’-DDE era scăzută decât când era medie (p <0,05). Dintre persoane de culoare non-hispanice, nivelurile de TT4 scădeau cu creșterea expunerii la heptaclorul epoxid (p <0,05). Pentru bărbații cu niveluri ridicate de iod, valorile de TSH creșteau cu creșterea expunerii la trans-nonaclorul (p <0,05).
Pentru femeile cu niveluri ridicate de iod, (i) femeile americane mexicane aveau niveluri mai mari de TSH când expunerea la oxiclordanul era medie decât când expunerea era scăzută; (ii) pentru femeile cu vârsta de 60 de ani sau mai mult, a existat o asociere pozitivă între nivelurile de TSH și heptaclorul epoxid; (iii) nivelurile de TT4 au avut o asociere inversă cu trans-nonachlorul și oxichlordanul. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23972672 (PMID: 23972672), de această lucrare științifică (de Freire C, Koifman RJ, Sarcinelli PN, Rosa AC, Clapauch R, Koifman S.) Association between serum levels of organochlorine pesticides and sex hormones in adults living in a heavily contaminated area in Brazil. (Int J Hyg Environ Health. 2014 Mar;217(2-3):370-8. doi: 10.1016/j.ijheh.2013.07.012. Epub 2013 Aug 1)
se citește:
“(…) A fost efectuat un studiu în secțiune transversală, cu 304 bărbați și 300 de femei. Concentrațiile serice de greutate umedă de 19 pesticide organoclorurate (diclor-difenil-tricloretan (DDT) și hexaclorciclohexan (HCH), printre altele), au fost determinate în toți participanții. Au fost obținute nivelurile de testosteron pentru bărbați și de estradiol, progesteron, prolactină, ale hormonului luteinizant (LH) și ale hormonului foliculostimulant (FSH) pentru femei. Asociațiile între pesticide organoclorurate și hormonii sexuali au fost evaluate cu ajutorul modelelor de regresie liniară. (…)
Asociațiile inverse între concentrațiile de pesticide organoclorurate și testosteron la bărbați și de LH și FSH la femeile aflate la menopauză sau perimenopauză, împreună cu proporția ridicată a femeilor cu creșterea prolactinei, sugerează că acești compuși de pesticide organoclorurate poate declanșa efecte anti-androgenice la bărbați și efecte estrogenice la femeile din această populație.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23936093 (PMID: 23936093), de această lucrare științifică (de Fareed M, Pathak MK, Bihari V, Kamal R, Srivastava AK, Kesavachandran CN.) Adverse respiratory health and hematological alterations among agricultural workers occupationally exposed to organophosphate pesticides: a cross-sectional study in North India. (PLoS One. 2013 Jul 25;8(7):e69755. doi: 10.1371/journal.pone.0069755. Print 2013)
se citește:
“(…) Un studiu transversal a fost realizat între 166 de pulverizatoare de pesticide care lucrează în livezi de mango din districtul Lucknow, în nordul Indiei, comparativ cu 77 de cazuri de control pentru a evalua boli respiratorie, funcții pulmonare, nivelurile de colinesterază și profilul hematologic. (…) Acest studiu arată că expunerea ocupațională nesigură la pesticide OP cauzează boli respiratorii, scăderea funcțiilor pulmonare și modificări hematologice printre pulverizatoare de pesticide.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23899931 (PMID: 23899931), de această lucrare științifică (de Wei Y, Zhu J, Nguyen A) Urinary concentrations of dichlorophenol pesticides and obesity among adult participants in the U.S. National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES) 2005-2008. (Int J Hyg Environ Health. 2014 Mar;217(2-3):294-9. doi: 10.1016/j.ijheh.2013.07.003. Epub 2013 Jul 8.)
se citește:
“Numărul dovezilor din studii recente că existe o posibilă legătură între expunerea la pesticide de mediu și obezitatea crește. În acest studiu, am evaluat posibilitatea de asocieri dintre expunerea la pesticide diclorfenol și obezitatea la adulți. Participanții la studiu în vârsta de 20-85 de ani au fost selectate din studiu american de examinare despre sănătatea și nutriția națională din ani 2005-2006 și 2007-2008 și au fost clasificați ca fiind obezi și non-obezi pe baza indicelui de masă corporală. Concentrațiile urinare corectate cu creatinina ale diclorofenolului au fost determinate pentru a evalua nivelul de expunere la pesticide de mediu. (…) Descoperirile noastre sugerează o relație potențială între expunerea la insecticid fumigant paradiclorobenzen, măsurată în concentrațiile urinare de 2,5-DCP, și obezitatea la adulți. Din momentul ce nu putem exclude posibilitatea de cauzalitate inversă în studiul nostru, studii de prospectivă pentru a evalua expunerea în perioadele etiologic relevante sunt încă necesare.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23871272 (PMID: 23871272), de această lucrare științifică (de Kielb C, Lin S, Herdt-Losavio M, Bell E, Chapman B, Rocheleau CM, Lawson C, Waters M, Stewart P, Olney RS, Romitti PA, Cao Y, Druschel C; National Birth Defects Prevention Study) Maternal periconceptional occupational exposure to pesticides and selected musculoskeletal birth defects. (Int J Hyg Environ Health. 2014 Mar;217(2-3):248-54. doi: 10.1016/j.ijheh.2013.06.003. Epub 2013 Jun 20.)
se citește:
“(…) Cazurile au inclus 871 feți născuți vii, născuți morți sau terminați electiv cu craniosynostosis izolată, gastroschizis, hernie diafragmatică, sau niște deficiențe membrelor transversale. Cazuri de control au inclus 2857 copii născuți vii fără grave malformații. (…) Expunerile analizate au inclus orice expunere la pesticide (da / nu), la insecticide numai, la ambele insecticide și erbicide (I + E) și la insecticide, erbicide și fungicide (I + E + F). (…) Expunerea profesională la I + E + F a fost asociată cu gastroschizis în rândul sugarilor de femei în vârstă de 20 de ani sau mai în vârstă (…), dar nu și de femeie de mai puțin de 20 de ani (…). Nu am găsit asocieri semnificative pentru celelalte defecte (…).”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23756639 (PMID: 23756639), de această lucrare științifică (de Navaranjan G, Hohenadel K, Blair A, Demers PA, Spinelli JJ, Pahwa P, McLaughlin JR, Dosman JA, Ritter L, Harris SA) Exposures to multiple pesticides and the risk of Hodgkin lymphoma in Canadian men.(Cancer Causes Control. 2013 Sep;24(9):1661-73. doi: 10.1007/s10552-013-0240-y. Epub 2013 Jun 12)
se citește:
“Pentru a determina riscul de limfom Hodgkin asociat cu expunerea la pesticide de clase diferite, inclusiv cancerigene (…). Cazuri (n = 316) (…) Cazuri controale (n = 1506) (…) Acest studiu a constatat asocieri între limfom Hodgkin și fungicide, insecticide, în mod specific, inhibitori de acetilcolinesterază și pesticide identificate anterior ca fiind probabile cancerigene pentru oameni (…) ”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23752541 (PMID: 23752541), de această lucrare științifică (de De Sena TR, Vargas MM, Oliveira CC) Hearing care and quality of life among workers exposed to pesticides. (Cien Saude Colet. 2013 Jun;18(6):1753-61.)
se citește:
“(…) A fost selectat un total de 351 de lucrători adulți cu vârsta cuprinsă între 18 și 59 de ani, cu o activitate de muncă actuală sau în trecut în zonele rurale, cu sau fără utilizarea de pesticide. (…) Rezultatele au arătat o relație între utilizarea de pesticide și nivelul de toxicitate, în prezența de pierdere auzului și de o scădere a indicilor de calitate a vieții. (…)
Acest studiu a demonstrat că lucrătorii agricoli care utilizează în prezent sau au utilizat pesticide în trecut au arătat cele mai grave niveluri de calitate a vieții, în comparație cu cei care nu le-au manipulat. Utilizarea pesticidelor și clasa lor de toxicitate au intervenit într-un mod cel mai izbitor în clasificarea de pierdere a auzului prezentată în acest grup.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23713084 (PMID: 23713084), de această lucrare științifică (de Pezzoli G, Cereda E) Exposure to pesticides or solvents and risk of Parkinson disease. (Neurology. 2013 May 28;80(22):2035-41. doi: 10.1212/WNL.0b013e318294b3c8.)
se citește:
“Scopul: A investiga riscul de boală Parkinson asociat cu expunerea la pesticide și solvenți, folosind meta-analiză a datelor din studiile de cohortă și cazuri de control. (…) Un total de 104 studii / 3087 citații au îndeplinit criteriile de includere pentru meta-analiză. (…) Literatura de specialitate susține ipoteza că expunerea la pesticide sau solvenți este un factor de risc pentru boală Parkinson. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23640389 (PMID: 23640389), de această lucrare științifică (de Khayat CB, Costa EO, Gonçalves MW, da Cruz e Cunha DM, da Cruz AS, de Araújo Melo CO, Bastos RP, da Cruz AD, de Melo e Silva D) Assessment of DNA damage in Brazilian workers occupationally exposed to pesticides: a study from Central Brazil. (Environ Sci Pollut Res Int. 2013 Oct;20(10):7334-40. doi: 10.1007/s11356-013-1747-1. Epub 2013 May 3.)
se citește:
“Am evaluat 41 de lucrători din mediul rural expuse profesional la pesticide și 32 de subiecți ca un grup de control, fără expunere. (…) Rezultatele noastre indică faptul că expunerea la locul de muncă la pesticide ar putea provoca daune genomului în celulele somatice. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23636596 (PMID: 23636596), de această lucrare științifică (de Pathak MK, Fareed M, Srivastava AK, Pangtey BS, Bihari V, Kuddus M, Kesavachandran C) Seasonal variations in cholinesterase activity, nerve conduction velocity and lung function among sprayers exposed to mixture of pesticides. (Environ Sci Pollut Res Int. 2013 Oct;20(10):7296-300. doi: 10.1007/s11356-013-1743-5. Epub 2013 May 1)
se citește:
“(…) Au fost studiate nivelurile colinesteraei din sânge, funcția pulmonară, viteza de conducere nervoasă și simptome auto-raportate dintre 18 pulverizatori, de sex masculin, potriviți pentru test și care și-au dat consimțământ la studiu. Activitatea medie a acetilcolinesterazei a fost redusă cu 55% în evaluarea post-expunere, (…) în comparație cu nivelurile pre-expunere. Valoarea medie a volumului expirat forțat în 1 secund a fost cu 20% mai mică în evaluarea post-expunere, în comparație cu nivelul de pre-expunere. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23587011 (PMID: 23587011), de această lucrare științifică (de Swaminathan K) Pesticides and human diabetes: a link worth exploring? (Diabet Med. 2013 Nov;30(11):1268-71. doi: 10.1111/dme.12212.)
se citește:
“(…) Există tot mai multe dovezi care leagă poluanți de mediu, în special pesticidele, la dezvoltarea rezistenței la insulină și a diabetului de tip 2. Folosirea pesticidelor a crescut dramatic la nivel mondial și efectele pesticidelor asupra metabolismului glucozei sunt prea semnificative pentru a exclude o posibilă legătură diabetogen. Scopul acestui articol de revizuire a fost de a evalua legăturile dintre pesticide și diabetul uman. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23567326 (PMID: 23567326), de această lucrare științifică (de Van Maele-Fabry G, Hoet P, Lison D) Parental occupational exposure to pesticides as risk factor for brain tumors in children and young adults: a systematic review and meta-analysis. (Environ Int. 2013 Jun;56:19-31. doi: 10.1016/j.envint.2013.02.011. Epub 2013 Apr 9)
se citește:
“(…) Această meta-analiză susține o asociere între expunerea profesională părintesc la pesticide și tumorile cerebrale la copii și adulți tineri, și se adaugă la dovezile care conduc la recomandarea minimizării expunerii (parentale) profesionale la pesticide. Aceste rezultate trebuie interpretate, cu toate acestea, cu precauție, deoarece impactul celorlalți factori legați de serviciu în afară de expunere la pesticide nu este cunoscut.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23558445 (PMID: 23558445), de această lucrare științifică (de Greenop KR, Peters S, Bailey HD, Fritschi L, Attia J, Scott RJ, Glass DC, de Klerk NH, Alvaro F, Armstrong BK, Milne E) Exposure to pesticides and the risk of childhood brain tumors. (Cancer Causes Control. 2013 Jul;24(7):1269-78. doi: 10.1007/s10552-013-0205-1. Epub 2013 Apr 5.)
se citește:
“(…) Studiile anterioare au sugerat asocieri pozitive între expunerea parentală sau în timpul copilăriei la pesticide și riscul de tumori cerebrale din copilărie (CBT). Acest studiu australian de caz-control al CBT a investigat dacă expunerile la pesticide înainte de sarcină, în timpul sarcinii și în timpul copilăriei, au fost asociate cu un risc crescut. (…) Aceste rezultate sugerează că expunerea înainte de sarcină la pesticide, și, eventual, expunerea în timpul sarcinii, este asociat cu un risc crescut de CBT. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23544381 (PMID: 23544381), de această lucrare științifică (de Thany SH, Reynier P, Lenaers G.) Neurotoxicity of pesticides: its relationship with neurodegenerative diseases. (Med Sci (Paris). 2013 Mar;29(3):273-8. doi: 10.1051/medsci/2013293013. Epub 2013 Mar 27)
se citește:
“Mai multe studii epidemiologice sugerează că pesticidele ar putea duce la boli neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer și boala Parkinson. Printre pesticide, insecticidele apar mai neurotoxice decât altele. (…) Pesticide cele mai utilizate în zilele de azi, cum ar fi rotenone și paraquat, ar putea perturba funcția bioenergetică mitocondrială, metabolismul reactiv al oxigenului și funcția de oxidoreducție și promova agregarea α-sinucleinei.
În plus, studii recente demonstrează că susceptibilitatea genetică a bolii Parkinson ar putea controla sensibilitatea la pesticide, așa cum s-a demonstrat pentru polimorfismul enzimelor care metabolizează pesticide, implicați în sensibilitatea la substanțe organofosforice.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23526196 (PMID: 23526196), de această lucrare științifică (de Polańska K, Jurewicz J, Hanke W) Review of current evidence on the impact of pesticides, polychlorinated biphenyls and selected metals on attention deficit / hyperactivity disorder in children. (Int J Occup Med Environ Health. 2013 Mar;26(1):16-38. doi: 10.2478/s13382-013-0073-7. Epub 2013 Mar 22)
se citește:
“Scopul acestei analize a fost de a investiga asocierea intre deficit de atenție / tulburare de hiper-activitate (ADHD) sau simptome legate de ADHD și produse chimice industriale, cum ar fi pesticidele organofosforice și organoclorurate, bifenilii policlorurați (PCB-uri), plumbul, mercurul și manganul. Căutările de către Medline, PubMed și EBSCO au fost efectuate pentru a identifica studiile care au analizat asocierea expunerii prenatale și postnatale copilului la astfel de substanțe toxice și ADHD-ul sau simptome legate de ADHD.
Această evaluare se limitează la studii publicate în limba engleză în reviste evaluate inter pares din 2000. Majoritatea studiilor prezentate s-au axat pe pesticide, PCB-uri și plumb. Impactul mercurului și al manganului a fost investigat mai puțin frecvent. Rezultatele indică faptul că expunerea copiilor la pesticide organofosforice poate determina simptome în concordanța cu tulburare de dezvoltare, ADHD-ul sau problemele de atenție pervasive.
Expunerea la pesticide organoclorurate și la PCB-uri a fost asociată cu comportamente asemănătoare ADHD-ului, cum ar fi vigilenta, calitatea răspunsului de alertă, precum și costul de atenție. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23445617 (PMID: 23445617), de această lucrare științifică (de Miranda-Contreras L, Gómez-Pérez R, Rojas G, Cruz I, Berrueta L, Salmen S, Colmenares M, Barreto S, Balza A, Zavala L, Morales Y, Molina Y, Valeri L, Contreras CA, Osuna JA) Occupational exposure to organophosphate and carbamate pesticides affects sperm chromatin integrity and reproductive hormone levels among Venezuelan farm workers. (J Occup Health. 2013;55(3):195-203. Epub 2013 Feb 27)
se citește:
“(…) Mai multe rapoarte sugerează că expunerea cronică la pesticide pot afecta calitatea materialului seminal și fertilitatea masculină la oameni. Obiectivul acestui studiu a fost de a evalua asocierea dintre expunerea ocupațională la pesticide organofosforice și pesticide cabarmate și calitatea materialului seminal, precum și nivelurile de hormoni tiroidieni de reproducere dintre lucrători agricoli venezueliene. (…) Treizeci și cinci de bărbați sănătoși (grupul neexpus) și 64 de lucrători agricoli de sex masculin (grupul expus) au fost recrutați pentru evaluarea clinică a stării de fertilitate. (…)
Rezultatele noastre confirmă impactul potențial al expunerii cronice la locul de muncă la pesticide organofosforice și cabarmate asupra funcției de reproducere masculine. Expunerea poate produce daune cromatinei seminale, scăderea calități spermei și modificări în hormonii sexuali. în consecință are un impact negativ asupra sănătății reproducerii.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23424210 (PMID: 23424210), de această lucrare științifică (de Sharma RK, Upadhyay G, Siddiqi NJ, Sharma B) Pesticides-induced biochemical alterations in occupational North Indian suburban population. (Hum Exp Toxicol. 2013 Nov;32(11):1213-27. doi: 10.1177/0960327112474835. Epub 2013 Feb 19.)
se citește:
“Pesticidele sunt utilizate în agricultură pentru protecția culturilor de la insectele dăunătoare. Majoritatea agricultorilor populației indiene de Nord sunt expuse la insecticide mai comune. În acest studiu, stresul oxidativ și modificări nivelului de acetilcolinesteraza (AChE) induse de pesticide dintre 70 de pulverizatori agricole sănătoși de sex masculin, expuse la pesticide timp de aproximativ 5 ani, au fost studiați, iar rezultatele au fost comparate cu 70 de cazuri de control. (…) Activitatea redusă a acetilcolinesterazei indică posibila apariție a perturbațiilor în sânge precum și neurotoxicitate în pulverizatoare de pesticide.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23422404 (PMID: 23422404), de această lucrare științifică (de Freire C, Koifman S) Pesticides, depression and suicide: a systematic review of the epidemiological evidence. (Int J Hyg Environ Health. 2013 Jul;216(4):445-60. doi: 10.1016/j.ijheh.2012.12.003. Epub 2013 Feb 17.)
se citește:
“S-a sugerat că expunerea ridicată la pesticide, inclusiv otrăvirea, de către lucrătorii din agricultură cu experiență și locuitorii din mediul rural poate avea ca rezultat un risc crescut de tulburări psihice și al comportamentului suicidar. Datele epidemiologice care susțin această ipoteză sunt foarte limitate. O analiză sistematică actualizată a fost realizată în literatura epidemiologică cu privire la relația dintre expunerea la pesticide și depresia și suicidul în ultimii 15 ani și a fost publicată prin utilizarea bazei de date MEDLINE. Un total de 11 studii asupra depresiei și de 14 studii privind suicid au îndeplinit criteriile de includere. În 5 studii, intoxicarea cu pesticide a dus la un risc mai mare de depresie sau alte tulburări psihice, cu rapoartele cotelor (odds ratio) statistic semnificative, variind de la 2.08 la 5.95.
Estimări de risc mai scăzut au fost găsite pentru expunerea cronică de pesticide. Printre studiile cu privire la suicid, patru rapoarte au constatat ratele crescute de suicid în zonele cu o utilizare intensivă de pesticide (rapoarte cotelor între 1,60 și 2,61), comparativ cu zonele cu o utilizare pesticidelor mai mică. Gradul de ocupare în agricultură a demonstrat o asociere semnificativă cu un risc de suicid mai mare decât alte grupuri profesionale în patru studii (rapoarte cotelor între 1,30 și 4,13), dar nu într-un raport recent. În ceea ce privește pesticidele specifice, expunerea pe tot parcursul vieții clorpirifosului a fost legată cu o mortalitate crescută de suicid (raport cotelor = 2,37), într-un studiu.
Dovezi științifice au demonstrat, în unele populații, o asociere între expunerea la pesticide și depresie sau suicid în studii care utilizează abordări epidemiologice variate, dar sunt încă foarte limitate și neconcludente. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23402800 (PMID: 23402800), de această lucrare științifică (de Mostafalou S, Abdollahi M) Pesticides and human chronic diseases: evidences, mechanisms, and perspectives. (Toxicol Appl Pharmacol. 2013 Apr 15;268(2):157-77. doi: 10.1016/j.taap.2013.01.025. Epub 2013 Feb 9)
se citește:
“Împreună cu utilizarea pe scară largă a pesticidelor în lume, preocupările despre impactul lor asupra sănătății sunt în creștere rapidă. Există un număr foarte mare de dovezi cu privire la relația dintre expunerea la pesticide și rata ridicată a bolilor cronice, cum ar fi diferite tipuri de cancer, diabet, tulburări neurodegenerative, cum ar fi boala Parkinson, Alzheimer și scleroza laterală amiotrofică, malformații congenitale și tulburări reproductive.
Există, de asemenea, dovezi circumstanțiale privind asocierea expunerii la pesticide cu alte boli cronice, cum ar fi probleme respiratorii, în special astm și bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), boli cardiovasculare (de exemplu arterioscleroza și boala arterelor coronare), nefropatii cronice, boli autoimune (de exemplu lupus eritematos sistemic și artrita reumatoidă), sindromul de oboseală cronică și îmbătrânirea. (…)
În această revizuire, vom prezenta dovezi privind asocierea expunerii de pesticide cu incidența bolilor cronice și cu introducerea de daune genetice, modificări epigenetice, tulburările endocrine, disfuncție mitocondrială, stres oxidativ, stres reticulului endoplasmatic și răspuns la proteine nepliate (UPR), cu afectarea sistemului ubicuitin-proteazomală și autofagia nedesăvârșită ca mecanisme de acțiune.”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23354457 (PMID: 23354457), de această lucrare științifică (de Vakonaki E, Androutsopoulos VP, Liesivuori J, Tsatsakis AM, Spandidos DA) Pesticides and oncogenic modulation. (Toxicology. 2013 May 10;307:42-5. doi: 10.1016/j.tox.2013.01.008. Epub 2013 Jan 24)
se citește:
“(…) Există dovezi care demonstrează că pesticidele organoclorurate și organofosforice poate determina transformări maligne a celulelor în modele in vitro și in vivo. În această mini-revizuire prezentăm un rezumat cuprinzător al descoperiri recente in vitro, împreună cu datele raportate de la studii de populație, în ceea ce privește impactul expunerii pesticidelor asupra activării sau dereglării oncogene și genei supresoare tumorale. Munca mecanicistă substanțială sugerează că pesticidele sunt capabile să inducă mutații celulelor în oncogene și să crească capacitatea lor de transcriere in vitro, în timp ce studiile de populație umană indică asocieri între nivelurile expuneri la pesticide și apariția de mutație în genele legate de cancer. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23347873 (PMID: 23347873), de această lucrare științifică (de Benedetti D, Nunes E, Sarmento M, Porto C, Dos Santos CE, Dias JF, da Silva J) Genetic damage in soybean workers exposed to pesticides: evaluation with the comet and buccal micronucleus cytome assays. (Mutat Res. 2013 Apr 15;752(1-2):28-33. doi: 10.1016/j.mrgentox.2013.01.001. Epub 2013 Jan 22)
se citește:
“Cultivarea de soia este larg răspândită în statul Rio Grande do Sul (Brazilia), în special în orașul Espumoso. Agricultorii de soia în această regiune sunt din ce în ce mai expuse la un amestec de agenți chimici prezenți în formulările de fungicide, erbicide și insecticide. În acest studiu, am folosit testul cometei în leucocitele periferice și analiza (BMCyt) în celulele bucale exfoliate pentru a evalua efectele expunerii la pesticide în rândul lucrătorilor agricoli de soia din Espumoso.
Un total de 127 de persoane (81 expuse și 46 de cazuri de control non-expuse) au fost evaluate. Datele testului cometei și analizei BMCyt au relevat o deteriorare ADN-ului în lucrătorii de soia. Moartea celulară a fost observată, de asemenea (cromatină condensată, celule carioretice și cariolitice). Inhibarea colinesterazei non-specifice (BChE) nu a fost observată în muncitorii. Conținutul de urme de elemente în borcane bucale au fost analizate prin PIXE (Particle-induced X-ray emission). Concentrații superiori de magneziu, aluminiu, siliciu, fosfor, sulf și clor au fost observate în celulele muncitorilor. (…) ”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23163581 (PMID: 23163581), de această lucrare științifică (de Ross SM, McManus IC, Harrison V, Mason O.) Neurobehavioral problems following low-level exposure to organophosphate pesticides: a systematic and meta-analytic review. (Crit Rev Toxicol. 2013 Jan;43(1):21-44. doi: 10.3109/10408444.2012.738645. Epub 2012 Nov 19)
se citește:
“Meta-analiza a fost efectuată pentru a determina efectele neurotoxice ale expunerii, la niveluri scăzute iar pe termen lung, la pesticide organofosforice în setările ocupaționale. Îngrijorarea cu privire la efectele pesticidelor organofosforice asupra sănătății umane este în creștere, deoarece acestea sunt tot mai folosite în întreaga lume pentru o varietate de scopuri agricole, industriale și casnice. Efectele neurotoxice ale otrăvirii acute sunt bine cunoscute, iar posibilitatea că expunerea la niveluri scăzute poate cauza daune sănătății este controversată. Este important să se obțină un răspuns clar la această întrebare, pentru că mai multe persoane sunt expuse riscului de expunere la nivel scăzut decât la intoxicație acută. Deși câteva evaluări cu privire la acest subiect au fost publicate în trecut, autorii au ajuns la concluzii contradictorii. Până în prezent, nici una dintre aceste evaluări a încercat evaluarea cantitativă a rezultatelor studiilor printr-o meta-analiză.
Această revizuire analizează dovezile disponibile privind neurotoxicitatea expunerii de nivel scăzut la pesticide organofosforice la locul de muncă și descrie rezultatele unei meta-analiză a 14 studii care au îndeplinit criteriile pentru acest tip de analiză statistică (medii și deviațiile standard ale variabilelor dependente raportate).
Datele au fost colectate de la mai mult de 1600 de participanți. Majoritatea studiilor bine concepute au găsit o asociere semnificativă intre expunerea de nivel scăzut la pesticide organofosforice și funcția neurocomportamentală alterată care este consistentă, mică până la moderată în mărime, și relativă în primul rând cu funcții cognitive, cum ar fi viteza psihomotorie, funcția executivă, capacitatea de vizuospațială, memoria de lucru și vizuală, etc. (…)”
În rezumat, raportat pe site-ul guvernamental american PubMed, disponibil pe adresa internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23117219 (PMID: 23117219), de această lucrare științifică (de Cocco P, Satta G, Dubois S, Pili C, Pilleri M, Zucca M, ‘t Mannetje AM, Becker N, Benavente Y, de Sanjosé S, Foretova L, Staines A, Maynadié M, Nieters A, Brennan P, Miligi L, Ennas MG, Boffetta P) Lymphoma risk and occupational exposure to pesticides: results of the Epilymph study. (Occup Environ Med. 2013 Feb;70(2):91-8. doi: 10.1136/oemed-2012-100845. Epub 2012 Nov 1)
se citește:
“(…) Am investigat rolul expunerii profesionale la anumite grupuri de substanțe agrochimice în etiologia de limfom în general, limfom celulelor B și subtipuri sale ,cele mai frecvente. (…) Între 1998 și 2003, 2348 cazuri de limfom și 2462 cazuri de control au fost recrutați pentru studiul caz de control EPILYMPH în șase țări europene. Un istoric ocupațional detaliat a fost colectat în cazurile cu limfomul și în cazurile de control. (…) Rezultatele noastre oferi un sprijin limitat la ipoteza unei creșteri riscului de subtipuri specifice de limfom asociate cu expunerea la pesticide”.
Textul original în limba engleză este disponibil pe site-ul www.antipesticide.altervista.org/50-2/
Traducere realizată de Federico Bertagna